Spaţiu de desfăşurare (delimitat de o duzină de cuvinte)

Uneori, cu speranţa că nu întrec măsura şi că nu fac ceea ce nu s-ar cădea,  mă apuc într-adevăr să mă laud (de pildă, aici, aici şi aici). Dar, în esenţă, cică e recomandabil să-ţi petreci timpul îmbunătăţindu-ţi părerea despre propria persoană. Poate că e… o datorie. I-o datorăm spiritului nostru, pe care, în lipsa altor surse de alimentare (adică atunci când ne mor lăudătorii!), trebuie să-l hrănim noi înşine cu toate cele legate de mulţumirea sufletească…

Alteori stau cu gândul dus la un soi de revers al medaliei: la modul în care îmi înşeală viaţa adesea aşteptările, la faptul că am, nu de puţine ori, senzaţia că sunt o cantitate neglijabilă, o voce care nu ştie să se facă auzită şi care bântuie prin blogosferă pentru că, deşi nici aici n-o ia prea multă lume în seamă, măcar se poate desfăşura

Însă, spre a nu-l mânuia pe Dumnezeu, trebuie să recunosc că mai găsesc spaţii de desfăşurare şi prin alte părţi. De exemplu, dintre ferestrele de mai jos, o lucarnă (cu o suprafaţă de şase pagini – standard – şi jumătate) e a mea. (Încă nu se ştie cum va arăta coperta antologiei, Moshul SF spune că mai are încă patru propuneri, pe care le va dezvălui, probabil, treptat, în săptămânile viitoare.)

 

* * *

Sunteţi invitaţi să regăsiţi cele 12 cuvinte ale zilei de azi la psi şi la „duzinarii” înscrişi în tabelul de pe blogul ei.

Anunțuri
Categorii: aşteptări, ciudăţenii, duzina de cuvinte, lauda de sine, nemulţumiri

Navigare în articol

14 gânduri despre „Spaţiu de desfăşurare (delimitat de o duzină de cuvinte)

  1. dordefemeie

    Frumoasa ambele coperti, dar parca prima imi place mai mult…

  2. Ba eu cred că ai cu ce te lăuda şi nu văd ce motiv ai avea să afişezi o nu ştiu cît de folositoare sfială.
    Ai muncit nu glumă la traducererile acelea şi meriţi laude din partea celor care apreciază aşa cum se cuvine, CARTEA!
    Tu traduci într-un an, cît n-au citit alţii, în toată viaţa lor. Şi nu mă refer la cei care n-au timp 🙂

  3. Mereu mi-a fost frică să nu întrec măsura. E ca şi cum ai sta ascuns!

  4. până una, alta, vero, chiar ai cu ce să te lauzi. aşa că nu te opri. te rog.

  5. Și eu am învățat că trebuie să știi cum să te lauzi. Dacă n-o faci, nu ai decât de pierdut… în ziua de azi.

  6. Şi mie parcă tot prima-mi place mai mult, dar să le vedem şi pe celelalte patru! 😀

  7. Mulţumesc, Tibi.
    Dar ştii cum se zice: lauda de sine nu miroase a bine :)))))

  8. Cam aşa ceva… 🙂

  9. OK 😀

  10. Da, trebuie să ştii CUM. Iar eu cred că nu-s destul de subtilă… :)))))))

  11. „Laudă-mă gură, că ţi-oi da friptură!” …parcă aşa, nu? Pe mine nu mă mai frige de foarte multă vreme să mă laud chiar eu, fiindcă, dacă aştepţi s-o facă alţii îmbătrâneşti şi devii o persoană ursuză, frustrată… 🙂
    Îmi place mai mult coperta 2, dar, fireşte, e mai pe „stilul meu”.

  12. CRed că ai dreptate, chiar asta păţeşti când aştepţi laudele altora :)))))
    Eu nu reuşesc să decid care copertă-mi place mai mult… Aşa că mă mulţumesc s-aştept să le văd şi pe celelalte.

  13. Zic precum Tibi, tu chiar ai cu ce te lăuda. Dacă vrei să te alinți și să fii modestă, nu ne supărăm.

  14. Dacă nu vă supăraţi, e OK :))

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: