Duzina de cuvinte – Un semn

N-am ajuns anul ăsta la Bookfest, dar mi-am trimis la târgul de carte cuvintele. O droaie de cuvinte:

                         

Cuvinte scrise – drept este – de alţii şi doar traduse de mine, rând pe rând, în limba noastră. Însă e posibil să se găsească printre ele şi acelea desprinse chiar din mintea şi din inima mea.
Nu insinuez că-n vorbele traduse n-am lăsat nimic din mine – nici din minte, nici din inimă. Dimpotrivă. Fiindcă o traducere te sileşte să schimbi câte ceva (sau mai degrabă să adaptezi), să-ţi strecori amprentele printre rânduri. De aceea m-am bucurat când am văzut cărţi cu numele traducătorului pe copertă. Presupun că aşa nu mai uită nimeni – sau aproape nimeni – că în spatele volumului tradus e munca unui om, care l-a transpus în limba compatrioţilor săi scriind fiecare cuvânt, tastând fiecare literă. E lecţia pe care le-o oferă cititorilor editura Paladin, vlăstarul iubitor de SF al editurii Art. (Poate-o mai fac şi alţii, dar ăsta e exemplul pe care-l am la-ndemână.)

standul editurii Art – fotografie realizată de Hyperliteratura

Însă de fapt voiam să spun altceva. Că m-am apucat de tradus prea târziu, când părinţii mei, care şi-au petrecut vieţile printre cărţi, trecuseră de mult în altă lume. Sunt sigură că s-ar fi bucurat dacă le-aş fi pus în mâini un volum tradus de mine, dacă ar fi văzut cum creşte teancul traducerilor mele… Şi uneori mă întreb dacă acum sunt undeva, într-un loc de unde văd şi unde ştiu tot ce se petrece aici, cu mine – şi aş vrea să primesc un semn, un singur semn, care să-mi dea de înţeles că ăsta e adevărul.

Sau poate l-am primit – şi n-am fost în stare să-l pricep?

…………………..
Găsiţi aceeaşi duzină de cuvinte la psi şi la amatorii de jocuri cu vorbe scrise încolonaţi, doi câte doi, în tabelul ei.

Anunțuri
Categorii: Bookfest, cuvinte, târg de carte, traduceri

Navigare în articol

20 de gânduri despre „Duzina de cuvinte – Un semn

  1. Cât de mult mi-a plăcut că ai scris lucrurile astea. Am fugit ca un copil și am întors a doua filă dintr-o carte ca să-ți găsesc numele. Și m-am simțit ca și cum în niște nopți eu am întors doar paginile, în timp ce tu îmi citeai poveștile.

  2. „Sau poate l-am primit – şi n-am fost în stare să-l pricep?”, poate că ai dreptate aici. Mereu avem nevoie de semne, deşi poate doar limbajul nu-l cunoaştem. Poate că şi traducătorii mai au nevoie de traduceri uneori. Poate că ai primit deja de acolo de sus binecuvântarea lor părintească pentru munca ta şi n-a fost întâmplător că te-ai apucat de tradus.
    O seară cu pace în suflet îţi doresc, draga mea.

  3. eu cred vero că ei ştiu, simt. dacă eu am fost în stare să mă bucur ca un copil la brad când am văzut (şi pe atunci încă nu ne îmbrăţişaserăm) numele tău pe jocurile foamei, sunt sigură că ei se bucură de acolo, dintre îngeri.
    m-ai făcut să lăcrimez, aşa să ştii.

  4. Scorpio spune(ca vad ca intru ca anonim…)
    Sunt sigura ca stiu….si poate ca semnul este sa continui?

  5. Traducatorul e fosrte important si uitam sa ii dam tributul de respect care merita. Fara el, multe scriituri ne-ar fi ramas nedeslusite, nesimtite, nepipaite…ar fi ramas o simpla adunatura de cuvinte….

  6. Vero, draga mea, tu stii bine ca eu consider traducerea unei carti cheia succesului ei in alta limba!
    Stiu bine ce pui tu acolo, cata traire, mai ales in sectorul pe care ti l-ai ales, caci fantasticul e… fantastic in traducere!
    Sper sa mai scrii carti in numele tau dar oricum cartile traduse de tine, chiar daca au alt autor, poarta in ele si talentul tau!
    Ai tai stiu, cu siguranta, ce faci si sunt mandri de tine!
    Cauti semn? Opreste-te o clipa si il vei primi!
    Succes! 🙂

  7. Mă bucur că ţi-a plăcut. Şi mă bucur că ai în casă o carte pe care e tipărit numele meu 🙂

  8. Îţi mulţumesc şi-ţi doresc un weekend frumos.

    Şi sunt convinsă că şi traducătorii au nevoie de traduceri – cel puţin în privinţa asta.

  9. Şi mie mi-au venit lacrimi în ochi când am scris… Poate că ăsta e semnul…

  10. Uite că ai scăpat de anonimat.

    Şi eu încerc să fiu sigură… Şi continui 🙂

  11. Da, aşa ar fi rămas – pentru cei care nu cunosc limba autorului.

  12. Mulţumesc, Cita! Cuvintele tale sunt încurajatoare – ca întotdeauna! 🙂

  13. Si totusi e un nume ce e si el mereu acolo.

  14. Vero, am trei. Deocamdată. 🙂

  15. Este… 🙂

  16. 🙂

  17. O „droaie” de cuvinte? Şi multă muncă!…
    Nu cred că ajung anul acesta acolo, şi-mi pare tare rău.

  18. Poate ajungi la toamnă, la Gaudeamus.

  19. Eu cred că părinţii nu-şi pierd niciodată credinţa în împlinirea copiilor şi fie că ştiu acum, fie că nu, au plecat păstrând în inimă încrederea aceasta.
    Felicitări pentru încununarea muncii tale! 🙂

  20. Mulţumesc 🙂

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: