Întrebare şi răspuns

„De ce mă iubeşti?”

Am dat, prin blogosferă, peste întrebarea asta şi mi-am adus aminte ce spunea tata (nu mai ştiu dacă din capul lui sau citând pe cineva):

Când iubeşti, nu iubeşti pentru că, iubeşti cu toate că.

Anunțuri
Categorii: întrebări, dragoste, jurnal | Etichete:

Navigare în articol

8 gânduri despre „Întrebare şi răspuns

  1. eu zic așa: sunt două lucruri diferite… 🙂
    e esențial să te simți iubit *cu toate că*, dar e alinător să știi care-ți sunt calitățile, prin ochii celui care te iubește… 🙂
    eu votez și pentru a ști, a afla… de ce? 🙂

    • Părerea mea:
      – e esenţial să te simţi iubit;
      – e alinător şi măgulitor să te simţi iubit „cu toate că”;
      – când începi să te-ntrebi de ce iubeşti sau de ce eşti iubit, dragostea în cauză e deja pe moarte;
      – dragostea e dincolo de raţiune (e, zice-se, o reacţie chimică, chestie de hormoni, feromoni şi alte alea); de-aia iubim „cu toate că” 😛 :mrgreen:
      (Dar eu sunt bătrână, cu înclinaţii din ce în ce mai pronunţate către cinism şi sarcasm.)

  2. Parerea mea :
    -intrebarea in sine este fara sens, nu are raspuns, iar daca are este ipocrit. Iubirea este cel mai mare mister.
    -este mai important sa iubesti decat sa fi iubit. Cand iubesti esti revarsat, dai pe afara, zbori si totul zboara cu tine, esti tot in toate. Cand vrei sa sti ca esti iubit, este o chestiune de orgoliu, o gadilatura.
    -tot ce are legatura cu feromonii, testosteronii, estrogenii tine de visceral si nu are NIMIC in comun cu iubirea.
    -si eu sunt „batran”, dar iubesc mai mult si cu ADEVARAT acum, decat „credeam” ca o fac la tinerete.

    • Despre iubire se pot scrie tomuri întregi (şi n-ar fi primele), privind-o din toate punctele de vedere şi întorcând-o pe toate feţele.
      Eu n-am timp acum decât să iau notă de părerile altora – dacă le aflu.

      • Cei ce scriu tomuri intregi despre iubire…NU iubesc. Iubirea TRAITA NU are nevoie de NICI o explicatie, se are pe ea insasi. Desigur, cand iubesti spui multe lusruri…nebune pentru cei neiubitori. Cand incepi sa explici iubirea, nu iubesti.
        IUBIREA nu trece, nu este dupa bunul plac. Cand o descoperi acolo unde este sediul ei, acolo in centru fiintei, in zona inimii de unde se revarsa in Univers, nimeni si nimic n-o mai poate opri sau confisca. Indragosteala trece si vine…este punctuala si interesata mai mult de placere.

        • De acord, iubirea trăită nu are nevoie de explicaţii. Pentru cel care iubeşte, pentru cel care e iubit.
          Dar despre iubire în general – nu despre a celui care scrie – se pot scrie totuşi tomuri întregi, mai ales când autorului îi place să-ncerce să priceapă în ce lume trăieşte.

          • Exista o SINGURA iubire TOTALA si aceasta este COMPASIONALA. Este iuberea pentru TOT si TOATE, nediscriminatorie. Dar va trebui sa realizezi SUBSTANTA COMUNA…NU din carti, nu de la maestrii spirituali sau sfinti, nu din cultele religioase. Este o chestiune intre tine si TINE, adica in TOTALITATE.

          • Chestiunile dintre mine şi mine nu le pun pe bloguri. Iar ăsta nici măcar nu e un blog cu pretenţii filozofice. Se vrea pe înţelesul tuturor.

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: