Paşi noi pe drumuri vechi

pasi

Paşi noi pe drumuri vechi… Paşii lui Florică (nu mai ştiu al câtelea după numele lui), motanul socrilor mei, pe drumul către Rai…

Paşii care-l purtau, probabil, de pe o parte pe alta a şoselei, către mâţele în călduri de vizavi…

Tot vizavi e uliţa care duce către biserică, şi azi s-a sfinţit biserica, şi maşinile au umplut satul…

Şi motanul a fost găsit dormindu-şi somnul cel lung în şanţ, cu spatele zdrobit…

Un biet sufleţel îmblănit, plecat dintr-un trup care n-a făcut umbră pământului decât doi ani, îşi poartă, pe perniţe moi, paşii noi pe vechiul drum către veşnicia nefiinţei… Şi eu nu pot decât să-i luminez calea cu flăcăruia unei candele virtuale…


Despre paşi noi pe drumuri vechi au mai scris şi alţii – lucruri mai vesele. Îi găsiţi aici.

Anunțuri
Categorii: jurnal, pisici, provocările de luni | Etichete:

Navigare în articol

Comentariile sunt închise.

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: