Egalitate


Am citat spusele unui mârlan elitist, asupra căruia nu merită să ne-ndreptăm atenţia.

Vreau doar să zic că, luând drept criteriu tariful, eu mi-s extrem de egală cu cineva care scrie pe blogul propriu advertoriale (jenante sau reuşite) de 300 de cuvinte, adică de circa o pagină standard (2000 de semne, inclusiv spaţiile), plătite cu doar 10-15 lei scutiţi de impozite, fiindcă pentru o pagină standard de traducere primesc 2,3 până-n maximum 3 euro net – care net nu e chiar atât de net, căci editurile nu-mi plătesc în întregime nici impozitul datorat statului, nici contribuţia la asigurarea de sănătate (care asigurare, între noi fie vorba, nu e corect să fie obligatorie).

Cât despre cei care primesc pentru advertoriale de tipul de mai sus cel puţin 20 de lei, deja îmi sunt superiori, condeiul lor e mai bine cotat decât al meu şi, indiferent cât de jenant/prost ar scrie unii dintre ei, se pare că ştiu să se descurce-n viaţă mai bine decât mine, sunt mult mai bine adaptaţi la o „societate a tuturor posibilităţilor”. Pe bune şi fără mişto. :mrgreen: Şi fără ranchiună.

Anunțuri
Categorii: blogărit, de-ale mele, jurnal, traduceri | Etichete: ,

Navigare în articol

Un gând despre „Egalitate

  1. Pingback: Despre… bani | VERONICISME

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: