Acreală

Începe să mi se acrească de scrisul pe bloguri, adică în zadar.

Mare înghesuială la aprecieri, zău aşa!

„Asta” e articolul de mai jos:

Micile Mizerii

Baba Gaga(într-o clipă de lipsă de senilitate):

Cartea unui om obişnuit e viaţa lui, inspirată de îngerii şi demonii călăuzitori, scrisă de liberul arbitru personal şi corectată de hazard. Dacă omul iese cumva, cât de cât, din anonimat, fragmente din ea ajung, cenzurate de cine vrei şi de cine nu vrei, sub ochii altor oameni. Dacă nu, e citită oricum, integral, la Judecata de Apoi.


Tanti Tina:

Aş vrea să am – să fi avut – curaj să joc totul pe o singură carte, cartea unui om obişnuit, care ştie că numai cine riscă poate câştiga. Dar n-am atins niciodată gradul de ţicneală necesar şi suficient pentru aşa ceva.


Matilda:

Nu-mi scriu cartea de ţicnit om obişnuit , mi-o risipesc pe bloguri, pentru mai puţini ochi decât mi-aş dori, dar nu contează, chiar şi un singur cititor înseamnă mai mult decât niciunul. Şi ştiu că n-o să mi-o adune…

Vezi articol original 138 de cuvinte mai mult

Anunțuri
Categorii: blogărit, de-ale mele, jurnal, provocările de luni | Etichete:

Navigare în articol

Comentariile sunt închise.

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: