Nu există libertate absolută.
Orice lege ne lipseşte de una sau chiar de mai multe libertăţi.
Când libertăţile îngrădite se înmulţesc, ne revotăm, luptăm pentru abolirea legilor. Iar în lipsa oricărei alte legi, lumea e guvernată de legea junglei, care favorizează reglementarea prin impunerea unui sistem de legi abuzive – legi care împing către rebeliune, anarhie, revenire temporară la legea junglei. 😝
E, după părerea mea, un cerc vicios pe care ne putem lesne înscrie când balanţa lege-libertate iese din echilibrul ei precar, greu de restabilit odată ce a fost pierdut.
Numai gândurile sunt cu desăvârşire libere (atâta vreme cât reuşim să ne păstrăm creierul nesplălat 😁).
verojurnal 
Cercul e de fapt o spirală tridimensională datorită faptului că după fiecare ciclu rămîne cîte un rest de ranchiună şi de o parte şi de cealaltă pe care se pun bazele unei noi legi, respectiv ale unei noi răscoale. Niciodată nu se revine la acelaşi nivel ci se urcă încet-încet. Dar important e şi din ce punct anume se priveşte evenimentul.
Aş fi dat un laic da’ nu mă vrea browseru’ aşa că am dat cu vorba. 🙂
„Cerc vicios” e o expresie consacrată, dar ai dreptate, cercul e un model simplist. Evoluţiile (nu doar cele vicioase) se fac pe spirală.
Articolul ăsta avea deja un like dat de tine, ai fosr pe-aici la data când l-am scris.
De-aia mi se părea mie cunoscut da’ nu ştiam de unde să-l iau… Deh, memorie scurtă şi dacă nu mi s-a arătat blocu’ de laicuri n-am văzut că mai fusei. Eh, am recuperat pentru data trecută cînd am tăcut chitic. 😀
Cît despre vicii… au toate formele, afurisitele, nu doar cercuri. 😉