comemorare

Comemorare – din nou

Voiam să-i pun azi pe mormânt.
E prea departe, nu ajung.
Dar plâng cu-aceiaşi trişti fiori,
Îţi ud cu lacrimi nişte flori.

verojurnal

Iar astăzi, dacă ar mai fi trăit, ar fi împlinit 100 (una sută) de ani…

Mai jos sunt… fragmente din cadoul pe care i l-am făcut acum 40 de ani şi care, fiindcă mătuşa mea n-a avut copii, mi-a rămas tot mie moştenire. 🙂

Vezi articol original

Anunțuri
Categorii: comemorare, jurnal, reblog | Etichete: ,

Stele care pier

verojurnal

Azi l-am comemorat pe Eminescu, cum m-am priceput, pe facebook.

  1. aici;
  2. aici;
  3. aici;
  4. şi aici.

Mâine o comemorez pe mama – o altă stea care a pierit, acum 22 de ani, nu de pe cerul unei naţiuni, ci din micul meu univers personal.

Am căutat şi numele ei cu Google (ca pe al bunicului, tatăl ei) şi, printre altele, am găsit-o (măgulitor), cu numărul 1851, pe o listă (e adevărat, foarte lungă), a românilor celebri care au fost incineraţi (pentru că n-am avut unde s-o înhumăm, pentru că ea n-avea nimic împotriva incinerării şi pentru că mie mi se pare preferabilă descompunerea prin foc, nu cea prin putrefacţie).

scan0029 14 octombrie 1920 – 16 ianuarie 1994

Cred că i-ar fi plăcut s-aprind pentru ea o lumânare ca asta:


  • despre stele care pier vor mai scrie probabil şi alţii – găsiţi aici un tabel cu linkuri către articolele lor;
  • am împrumutat

Vezi articol original 4 cuvinte mai mult

Categorii: comemorare, jurnal, reblog | Etichete:

Comemorare

Mama (14 octombrie 1920 – 16 ianuarie 1994)

Categorii: amintiri, comemorare, de-ale mele, jurnal | Etichete:

Comemorare

Am fost atât de ocupată să-mi număr traducerile, încât am uitat că într-o zi de 10 octombrie a murit bunica.

Categorii: comemorare, de-ale mele, jurnal, traduceri | Etichete:

Bunica

29 iunie 1895 – 10 octombrie 1981

aşa cum mi-o amintesc eu

R.I.P.

Categorii: comemorare, jurnal | Etichete:

Comemorare

6 aprilie 1922 – 1 noiembrie 2012

Aş vrea să pot să cred, absolut fără rezerve, că mătuşa mea şi-a regăsit cele două pisici într-o lume mai bună.

Requiescat in pace…

Categorii: amintiri, comemorare, jurnal | Etichete:

Stele care pier

Azi l-am comemorat pe Eminescu, cum m-am priceput, pe facebook.

  1. aici;
  2. aici;
  3. aici;
  4. şi aici.

Mâine o comemorez pe mama – o altă stea care a pierit, acum 22 de ani, nu de pe cerul unei naţiuni, ci din micul meu univers personal.

Am căutat şi numele ei cu Google (ca pe al bunicului, tatăl ei) şi, printre altele, am găsit-o (măgulitor), cu numărul 1851, pe o listă (e adevărat, foarte lungă), a românilor celebri care au fost incineraţi (pentru că n-am avut unde s-o înhumăm, pentru că ea n-avea nimic împotriva incinerării şi pentru că mie mi se pare preferabilă descompunerea prin foc, nu cea prin putrefacţie).

scan0029

14 octombrie 1920 – 16 ianuarie 1994

Cred că i-ar fi plăcut s-aprind pentru ea o lumânare ca asta:


  • despre stele care pier vor mai scrie probabil şi alţii – găsiţi aici un tabel cu linkuri către articolele lor;
  • am împrumutat lumânarea de aici.
Categorii: comemorare, duzina de cuvinte, jurnal | Etichete: ,

Poveştile mele de Crăciun

Despre Crăciun am scris o utopie şi o distopie.

În general vorbind, distopiile mi se par mai verosimile. :mrgreen:

Atât în ceea ce priveşte poveştile născocite.

Cât despre cele adevărate, v-aş putea povesti despre o a treia seară de Crăciun în care a murit tata, despre noaptea care a urmat, când am privit cum clipoceau luminiţele unui brad într-un apartament de vizavi, gândindu-mă că e o lumânare ce pâlpâie ca să-i lumineze lui calea spre o lume mai bună…

Dar au trecut 24 de ani de-atunci şi n-am să spun aici şi acum nimic mai mult – decât că am găsit o lumânare similară în acest colţ de lume virtuală şi m-am gândit s-o aprind de pe acum în amintirea tatei, în loc de candelă.

Categorii: comemorare, jurnal, poveşti | Etichete: , ,

Tata socru

1929 – 2015

Au trecut 10 ani de când l-am fotografiat aici, în braţe cu un motan care şi-a lăsat în poză doar urechile. E  probabil unul dintre bieţii pisoi care s-au stins, iar azi s-a stins şi tata socru…

Am aprins pentru el candela…

 

Categorii: comemorare, jurnal | Etichete:

Părinţii mei

Sinaia, probabil 1955

Se numeau Mihail şi Victoria şi îşi sărbătoreau zilele onomastice, amândouă odată, la sfârşitul primei decade a lunii noiembrie.

Moartea i-a despărţit în 1991 şi tot ea i-a reunit în 1994.

 

Categorii: comemorare, jurnal | Etichete: ,

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: