Cuvintele-s sărace…

Adevăratul nume al mătuşii mele era Olga. Pe 11 iulie îşi sărbătorea onomastica. Cu o zi înaintea onomasticii mele.
Dar asta e o poezie pe care i-am dăruit-o la o aniversare.
(Am descoperit la o vârstă destul de fragedă că e avantajos să dăruieşti poezii. Nu costă nimic, iar femeile din familie se topesc de încântare.)

VeroVers

 

.

Da, ştiu, cuvintele-s sărace, dacă vrei să spui ce simţi

Şi-adevărul în cuvinte de-l transformi, adesea minţi…

 .

Ce-aş putea să-ţi spun acuma? Că îmi eşti ca şi o mamă?

Că de nu ai fi, pe lume aş păşi ca-n vis, cu teamă?

Că îţi port recunoştinţă pentru tot ce tu mi-ai dat?

Că în sufletu-mi ai locu-ţi pe vecie rezervat?

E puţin, şi nici nu sună cum vibrează gândul meu

Când se-apropie de-altarul unde tu veghezi ca zeu.

 .

Ce îţi doresc? Doar flori, senin şi soare,

Muguri deschişi şi râs de sărbătoare.

E doar un strop din ce adun în gând

Şi nu pot revărsa într-un cuvânt.

 .

Dar îţi promit că, dacă reuşesc

Să-mi fac cuvântul rob, precum doresc,

Şi ţie îţi ridic, cu forţa lui,

Palate, turle, temple şi statui;

Şi îţi aduc ofrandă la picioare

Silabe-n ţesături de vânt din soare.

 .

6…

Vezi articolul original 5 cuvinte mai mult

Reclame

…

Lumea e un loc din ce în ce mai  urât.

A nu se trage concluzia că mi s-a urât cu viaţa.

Cred că am scris aici ca să am ce pune dincolo, pe blogul aşa-zis principal, la rubrica „Tot d-ale mele – arhivele lunii…„

Sunt sigură că am scris aici fiindcă pe blogul ăsta nu e loc de comentarii.

La mulţi ani!!!

Cine sunt?

„Cine sunt” e ultima „provocare de luni” din Jocul cuvintelor.

Carmen mi-a adus aminte că am mai abordat tema asta, în prima ediţie a jocului – cea găzduită pe blogul lui psi. Aşa că am cotrobăit şi am găsit ce-am scris despre mine atunci – şi nu numai atunci, ci şi cu alte ocazii, sub numele meu real sau sub pseudonim.

Aveţi mai jos un colaj. Clic pe print screen-uri pentru mărire.

„Cu mâine zilele-ţi adaogi, cu ieri viaţa ta o scazi…”

34 de ani

De sezon

Fragment dintr-o baladă veche:

Se spune că, adeseori,
Se-ascunde şarpele-ntre flori
Şi-i muşcă, pe nepusă masă,
Pe cei ce vin să le miroasă.

---

Fragment prelucrat/adaptat:

Se spune că, adeseori,
Se-ascunde baba printre flori
Şi-i mustră, pe nepusă masă,
Pe cei ce vin să le miroasă.

---

Dar baba a fost cândva mai… primăvăratică:

Chiar foarte primăvăratică:

Comemorare – din nou

Voiam să-i pun azi pe mormânt.
E prea departe, nu ajung.
Dar plâng cu-aceiaşi trişti fiori,
Îţi ud cu lacrimi nişte flori.

verojurnal

Iar astăzi, dacă ar mai fi trăit, ar fi împlinit 100 (una sută) de ani…

Mai jos sunt… fragmente din cadoul pe care i l-am făcut acum 40 de ani şi care, fiindcă mătuşa mea n-a avut copii, mi-a rămas tot mie moştenire. 🙂

Vezi articolul original

Parfumul primăverilor copilăriei

„Mai crede cineva în mărţişoare?”
Am auzit întrebarea asta şi m-am gândit să răspund:

VERONICISME

De când a murit mama, regăsesc în fiecare an, de 1 martie, parfumul primăverilor copilăriei în ultimul mărţişor pe care mi l-a dăruit şi în bileţelul care îl însoţea.

Iată unde mai puteţi descoperi parfumul primăverii:

• Mirela     Parfum de primăvară

• Pandhoraa     Poveste Parfumata – Parfum de Primavara

• Sara   Parfumul Primăverii – Poveste parfumată

• CARMEN Parfumul primaverii

• Florentina  Parfum de primavara

• Lolita Ganduri-verzi-de-primavara-parfumul

• Roxana Parfumul-primaverii

• Aurora PRIMĂVARA ŞI NOI
  

• Ioan Usca  Parfumul primăverii

• g1b2i3 Poveste parfumată de primăvară
  

• daurelParfumul cadourilor de primăvară
  

• innerspacejournal Ea
  

Vezi articolul original

…

Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.

Miron Costin

 

Cred că mi se potriveşte şi mie…