# Puţină muzică:
# O imagine de la Windows 10:
# O glumă de pe Facebook:
# Făcut socoteli:
Ne-am descurca şi numai cu banii din pensii, dar ar fi prea pe sponci. Nu e cazul să renunţ la traduceri.
# Şi azi am tradus prea puţine pagini.
# Puţină muzică:
# O imagine de la Windows 10:
# O glumă de pe Facebook:
# Făcut socoteli:
Ne-am descurca şi numai cu banii din pensii, dar ar fi prea pe sponci. Nu e cazul să renunţ la traduceri.
# Şi azi am tradus prea puţine pagini.
Când le arătam versurile mele, tata şi mama îmi spuneau că poezia înseamnă muncă şi mă trimiteau să citesc numeroasele versiuni ale poeziilor lui Eminescu. Dar s-a întâmplat doar de vreo două-trei ori. Pe urmă nu le-am mai arătat nimic. 🙂
Dar i le arătam lui nenea Mitu (Dumitru Curcăneanu, 23.03.1910 – 15.03.1992), când venea pe la noi – nu prea des, fiindcă nu locuiam în acelaşi oraş. Se chema că „stăm de vorbă ca între noi, poeţii”. Îmi citea poeziile, îmi spunea ce-i place şi ce nu, îmi dădea câte un sfat.
El nu a reuşit să-şi publice epopeile/ poemele istorice, poveştile (una în versuri şi una în proză) şi volumul de poezii. A fost refuzat, pe motiv că „nimeni nu mai citeşte aşa ceva”. Eu mă bucur că măcar acum, când nu mai e printre noi, am găsit două edituri care îi apreciază scrierile. Un volum i-a apărut la Pavcon, pe 31 august 2020. Al doilea e în curs de apariţie la Siono.
Duminică, 26 iunie 2022
Capătul drumului pe coclauri: Schitul/Mănăstirea Buluc
Luni, 27 iunie 2022
Muzică pe care-am descoperit-o duminică seara:
Până una alta, s-ar părea că doar în timp ne mişcăm doar într-un singur sens, restul e cu dus şi întors.
Vreau să zic că, deh, adică de ce doar poze noi transferate de pe mobil pe laptop şi nu şi poze vechi transferate de pe laptop pe mobil, unde e simplu să le aduni într-un colaj?
Acum doi ani am pus cinci dintre cele de mai jos, separat, în albumul cu poze vechi de pe Facebook, dar aici am, în două colaje, toate imaginile (în fine, cele pe care m-am învrednicit să le scanez) captate (de un aparat de fotografiat sau altul) în ziua când mi-am schimbat numele de familie.
Ziua de azi a început frumos, cu luna trăgând cu ochiul printre nori la culorile zorilor şi la zborul elicopterelor.
Muzica e… de dragoste (3 versiuni ale aceluiaşi duet):
Zorile au avut culori frumoase.
Pe 24 au fost frumoşi şi norii, între 9 şi 10 dimineaţa:
Şi muzica e frumoasă (adică pe gustul meu). 🙂
Oarece poze din zilele de 14, 15 şi 16 sunt aşezate în colaje şi stau cuminti pe alt blog de-al meu, la un clic aici distanţă.
Muzică este pentru o săptămână, aici, aici şi mai jos.
Avem şi de ce râde:
Trec zilele-n goană şi, în loc să-mi văd de tradus, eu le pierd postând aici pentru cel mult câte 10 „vizitatori” per postare. Aşa că, dragii mei doi până la cel mult zece oaspeţi, azi vă pun doar muzică – cu baritonul meu preferat, odihnească-se-n pace.
Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.
Comentarii recente